• Aphorme dezvoltă şi aplică în activitatea de consultanţă simulări, jocuri şi metodologii asociate cu acestea. Simulările de tip joc combină elemente reprezentative ale realităţii cu un proces competitiv şi guvernat de reguli Acestea pot fi bazate pe competiţie şi reguli pe o anumită perioadă de timp. Exemplu clasic este reprezentat de Monopoly®.

Simulările pot în funcţie de tipul ales şi complexitate să se desfăşoare pe parcursul mai multor zile sau doar câteva ore, pot a avea o tablă de joc sau alte materiale specifice, pot fi instrumente folosite cu succes şi în alte contexte organizaţionale sau pot fi special construite pentru compania unde are loc simularea

Aphorme foloseste Gaming Simulations atât ca metodă de învăţare expereinţială cât şi metodă de intervenţie în organizaţie. Ca metodă de intervenţie în organizaţii, simulările au o aplicabilitate extrem de vastă, putând fi adaptate pentru aproape orice aspect al realităţii organizaţionale. Ele au, de asemenea, avantajul de a oferi un mediu cu riscuri reduse pentru luarea unor decizii şi testarea unor metode şi acţiuni care, în mediul organizaţional real, pot fi costisitoare şi pot provoca daune semnificative. Eficienţa lor ca instrumente de învăţare a fost deja testată la nivel teoretic prin numeroasele studii în domeniu, dar şi prin utilizarea lor tot mai frecventă în programele de instruire profesională şi cele de formare academică.

În cadrul acestei categorii de servicii sunt incluse atât design-ul cât şi aplicarea de simulări, jocuri sau exerciţii cu rol de învăţare experienţială.

Organizational Diagnosis & Development

• Începând din 2006 Aphorme a fost implicată în programe de analiză şi diagnoză organizaţională. Diagnoza organizaţională reprezintă un set de metode utilizate pentru a obţine o imagine de ansamblu asupra companiei şi pentru a identifica eventuale probleme. Mai mult, diagnoza organizaţională este un instrument util care oferă diverse tipuri de informaţii. În funcţie de scopul cu care este utilizată diagnoza organizaţională poate indica existenţa anumitor probleme, poate oferi soluţii sau pur şi simplu o radiografie a organizaţiei pentru optimizarea funcţionării generale.

Din experienţa noastră anterioară am observat că, în general, într-o organizaţie, problemele care apar sunt foarte bine interrelaţionate, ceea ce generează o nevoie reală de soluţii integrate şi mai ales adaptate la fiecare companie în parte.

Este o utopie ca în realitatea organizaţională să aduci soluţii gata existente, sau soluţii pe bandă. Fiecare organizaţie este diferită, are nevoi specifice şi un ritm propriu de implementare a oricărei intervenţii. În mod normal, fiecare intervenţie organizaţională ar trebui să înceapă cu o analiză prealabilă a organizaţiei. Această analiză poate lua proporţii diferite. Este recomandat ca ea să se realizeze la nivelul întregii organizaţii. În acest fel se obţine o imagine generală a situaţiei existente şi se pot prioritiza intervenţiile în funcţie de cît de stringente sunt problemele identificate şi în funcţie de cum sunt acestea interrelaţionate. Cu toate acestea, o analiză globală nu este întotdeauna posibilă, din diverse motive.

Brand & Consumer Research

• Primul pas spre procesul de „brand research” este clarificarea modului în care este văzut procesul de branding şi marketing în cadrul companiei. Un brand sau orice produs nu poate trai independent reprezentarea lui în mintea consumatorilor şi de modul ales de comunicare. Prin „Brand Research” Aphorme doreşte să aducă informaţii relevante despre „Brand equity” dar să şi implice consumatorul în procesul de comunicare ales de clienţii noştri.

Pentru unii manageri brandingul este sinonim cu marketingul pentru alţii este urmaşul acestuia sau este total diferit de acesta. Acest lucru se datorează diferitelor abordări atât academice cât şi practice ale procesului. La fel ca şi în cazul altor ştiinţe socio-umane există diferite definiţii, nivele de explicare, dar nu există o teorie a procesului.

Odată intrat în vocabularul de marketing cuvântul „brand” a obţinut noi şi noi semnificaţii fiind de obicei definit în comparaţie cu produsul sau metaforic. Aceste noi semnificaţii se pot clasifica în cel puţin trei categorii:

Fiecare perspectivă oferă un vocabular diferit. Combinarea tuturor celor trei perspective poate conduce spre un discurs care poate părea incoerent şi contradictoriu unui cititor neavizat.

Marca sau brand-ul văzut ca un mod de diferenţiere presupune că o marcă identifică şi diferenţiază un produs. În acest caz accentul cade pe numele ales produsului, sigla sau logotipul care îl reprezintă. Un brand puternic presupune capacitatea potenţialilor clienţi de al reţine şi reaminti.

În cazul în care vedem marca ca o persoană, acesta este definită ca un set de caracteristici umane atribuite mărcii de către consumator. Marca devine un partener în cadrul procesului de cumpărare. Această personificare conduce spre un set de atribute ale mărcii, cum ar fi: personalitatea şi valorile asociate mărcii, loialitatea faţă de marcă. Acest lucru este redat uneori sub forma unei casnici durabile cu marca. Consultanţii care abordează procesul de branding din această perspectivă consideră că pentru ca o marcă (brand) să se vândă pe termen lung este nevoie să se creeze o legătură emoţională puternică între consumator şi marcă.

Marca conceptualizată cu un bun, prin care se adăugă valoare companiei este asumpţia care a contribuit la ascensiunea managementului strategic al mărcii. Această asumpţie vine în întâmpinarea noilor principii de management care se focalizează excesiv pe marketing în defavoarea producţiei. Altfel spus, punctele cheie ale unei afaceri sunt marketingul şi inovaţia, restul sunt costuri. Costuri care de obicei sunt reduse prin externalizarea producţiei şi focalizarea pe marketing şi branding. Marketingul devine o sarcină considerată a fi prea importantă pentru a fi lăsată pe seama departamentului de marketing. Un bun specialist în management fiind considerat un specialist în marketing care este în stare să citească un bilanţ contabil şi un cont de profit şi pierderi.

Marca văzută ca un bun sugerează în primul rând faptul că mărcile sunt valoroase şi valoarea lor depinde de procesul de branding. În al doilea rând această perspectivă sugerează că ele trebuie să aparţină cuiva şi valoarea lor poate fi determinată. În acest caz brand-ul este văzut ca o investiţie care trebuie protejată, de obicei prin înregistrarea mărcii. Ele putând fi vândute, cumpărate sau închiriate având o valoare financiară determinată. Mai multe mărci puternice conducând spre o forţă economică care contribuie la succesul companiei în afaceri.

Academic Evaluation

• Aphorme are o bogată experienţă în evaluarea procesului didactic prin prisma beneficiarilor săi direcţi, atât ca proces global cât şi la nivel de disciplină. Evaluarea academică joacă un rol esenţial în atingerea şi menţinerea unor standarde ridicate pentru învăţământul superior. Evaluarea academică are menirea de a oferi informaţii utile pentru profesori, pentru instituţia în care aceştia lucrează şi pentru studenţii care beneficiază de serviciile ei. Prin urmare, în funcţie de beneficiarul informaţiilor oferite, evaluarea este: formativă (are scopul principal de a oferi informaţii personalului didactic care să-i permită acestuia să-şi îmbunătăţească activitatea şi să-şi fixeze planul de dezvoltare profesională), sumativă (în cazul în care este iniţiată de instituţie şi serveşte acesteia pentru a-şi întemeia decizile de personal) şi informativă (serveşte unui scop informativ dacă oferă studenţilor date utile despre un anumit curs). De regulă, instrumentele de evaluare a activităţilor didactice conţin itemi care vizează cele trei scopuri menţionate mai sus.

Majoritatea cercetărilor de specialitate confirmă utilitatea folosirii acestui demers investigativ. Datele obţinute în urma evaluărilor studenţilor sunt: multidimensionale, prezintă un grad ridicat de fidelitate şi stabilitate, oferă un feed-back celui ce susţine cursul, nu sunt afectate de o serie de indicatori ai procesului consideraţi ca surse de distorsiune şi sunt relevante şi utile pentru mediul universitar. Rezultatele acestor evaluări făcute de studenţi tind să prezinte un grad ridicat de fidelitate şi validitate, dar trebuie ţinut cont că acest set de date reprezintă doar o sursă de informaţie despre procesul academic.

Succesul acestei intervenţii este dependent de modul în care ea este percepută. În primul rând la nivelul corpului didactic, iar în al doilea rând la nivelul studenţilor. Ea nu trebuie percepută de către membrii corpului didactic ca o agresiune. O astfel de percepţie poate conduce spre un proces de evaluare strict formal, fără finalitate reală, dar care poate genera tensiuni ce afectează performanţa instituţiei. Clarificarea scopului acestei intervenţii este strâns legată de rezultatele obţinute. Alături de credibilitate, procesul de evaluare trebuie sprijinit prin acordarea de resurse. Schimbarea unui mod de a face lucrurile nu se produce dacă nu determină apariţia unor consecinţe directe. Comportamentul unui cadru didactic nu se schimbă dacă acesta nu este motivat, nu are resurse şi nu crede că evaluarea procesului didactic aduce ceva nou şi util propriei activităţi.